Muzeul „Casa Razeșului”

Istoric înființare Muzeul sătesc „Casa răzeșului”

La inițiativa Grupului folcloric „Răzeșii“, lansată în 2001, de a construi un muzeu sătesc au răspuns foarte mulți consăteni, de la cei tineri la cei vârstnici. Muzeul a început să fie construit în 2002 și a fost sfințit și inaugurat cu ocazia primei ediții a sărbătorii locale „Hora Răzeșilor“, la 5 iunie 2005.

La dotarea muzeului țărănesc au contribuit cu plăcere, cu bucurie, cu entuziasm, cu dorința de a expune în muzeu lucruri cât mai frumoase, deosebite, vechi, autentice, reprezentative pentru spiritul și specificul local  numeroase familii din Pogonești.

Primul pas a fost obținerea terenului pe care să fie construit muzeul.  Primăria, Consiliul local al comunei Ivești (din care făcea parte și actuala comuna Pogonești) a aprobat punerea  la dispoziția asociației a terenului  necesar pentru realizarea clădirii muzeului și a spațiului ce-l înconjoară. După obținerea terenului, furcile și păruiala pentru muzeu au fost donate de gospodari ai satului. Având aceste lucruri s-a mers mai departe. La construcția muzeului au participat în primul rând membrii Grupului folcloric „Răzeșii” și voluntari din comunitate. În fruntea acestora, pană la așezatul corzilor și căpriorilor, a fost domnul Neculai Stanciu.

Pe măsura ce se avansa cu lucrarile, de la adus pamant , apă, paie, la muiat lut , la facut vălătuci, la lipit , la pus lut pe jos, pe pod,  pe lângă sprijinul acordat de  membrii Grupului „Răzeșii”, de către volutari din comunitate  un sprijin consistent ne-a fost oferit de către Primăria comunei Pogonești, nou inființată,  cu forță de munca și materiale. Construcția, încărcatul pereților, fețuitul, văruitul, strângerea lucrurilor (donarea acestora) și amenajarea muzeului a necesitat ceva timp. La sfârșitul primăverii și începutul verii în ziua de 5 iunie 2005 a fost inaugurat Muzeul sătesc „Casa răzeșului” și s-a organizat pentru prima data ziua satului, „Hora răzeșilor”.  

Imobilul construit reconstituie vechea locuință țărănească, cu tinda și camera de locuit, cu soba și cuptor cu horn, laiță, pat, masă, blidar, culme pe care se așezau haine și alte țesături, cu pereții împodobiți cu lăicere și ștergare. În satele din zona noastră, acest tip de casă avea să fi extinsă începând cu primele decenii ale secolului al XX-lea, când i s-a adăugat cea de-a doua cameră, inițial mai mică, ulterior mărită și la fel de mare cu camera de locuit, devenind de „curat”. Este o casă țărănească tradițională, așezată în mijlocul unei curți pline de flori și construită după vechile obiceiuri ale locului. Muzeul este dotat în exclusivitate cu obiecte vechi, autentice, tradiționale, reprezentative pentru spiritul și specificul local, donate de săteni. Pereții casei sunt din lut; din cerdac se intră în tindă și apoi în odaie. Soba cu cuptor, facută tot din lut, este frumos văruită și așteaptă gospodina să-i aprindă focul. Patul, făcut din capre și mindir de paie, este decorat cu dantelării populare (cearșafuri cusute în puncte) și candrele (cuvertura țesută la razboi) din lână. Pereții sunt îmbrăcați cu roate (covoare tradiționale). Lada de zestre, pernele, pernuțele, ștergarele, copăița în care erau legănați bebelușii, mușcatele din ferestre, icoana – toate obiectele prezente dau viață casei țăranului de odinioară și stârnesc întrebările vizitatorilor care intră aici.

În cadrul muzeului funcționează un Atelier de meșteșuguri tradiționale, unde meșterii populari predau ștafeta tinerei generații, copii și adolescenți. Aici se țese la război, se coase și se brodează în stil tradițional și au loc minunate șezători, prilej de cântec și voie bună pentru toți cei de față. Atelierul a fost implicat într-o serie de proiecte cu finanțare europeană sau din partea Consiliului Județean Vaslui: “Arta tradițională – mijloc de dezvoltare economică” (2008-2010), “Lada de zestre” (2009), “Moștenirea vie” (2010).

Dorim ca muzeul nostru țărănesc prin uneltele de lucru, portul, țesăturile, cusăturile sau broderiile colecționate și cântecele noastre să mărturisească despre cum au trăit strămoșii noștri și despre moștenirea pe care avem datoria și onoarea să o ducem mai departe. Prin realizarea acestuia ne-am propus să valorificăm vechimea acestei vetre, precum și ingeniozitatea, dăruirea sufletească, puterea de creație a locuitorilor acestei obști.

Galerie

Donatori ai Muzeului

Marin Maricica

  • Pestelcă  pânză cu flori
  • Bariz (casâncă)
  • Ulcior

Moisă Maricica

  • Găleată de muls oi
  • Raghilă
  • Sită cernut faină

Moise Ileana

  • Țesătură saci de canepă
  • Mașină de cusut

Teodorof Lucica

  • Candrele
  • Chipuri (vase din lut)
  • Prosop cu trandafiri roșii
  • Pernuță ornamentală
  • Preș de cânepă
  • Mileu PNA

Stanciu Neculai

  • Brâu
  • Pieptăn pentru lână
  • Prosop cu păsărele
  • Prosop cu trandafiri
  • Cămeșoaie
  • Icoană

Șerban M Gheorghe

  • Masă rotundă
  • Scăunele
  • Cămașă barbati
  • Ie damă
  • Fustă pe picior plisată
  • Dăsage

Constantin Parascheva

  • Oloaie pentru lapte
  • Chipuri (vase din lut)
  • Covățică

Andrei Vasile

  • Carpete albită
  • Strachini
  • Linguri de lemn

Stanciu Emanoil

  • Dulap odaie
  • Vârtelniță
  • Talgere (farfurii din lut)

Moise Gh Ion

  • Ilic (laibărică)
  • Prosop cu cocoș
  • Fată de masă crem
  • Cizme piele

Iordache Maricica

  • Cizme piele
  • Rășchitor
  • Covată mijlocie
  • Sucitor

Marin Maria

  • Covată pentru leagăn
  • Sucală

Iordache Paraschiva

  • Pat
  • Mindir (saltea)
  • Cearșaf
  • Cuvertură
  • Sipetul (lada de zestre)

Stanciu Corina

  • Chirostiu
  • Ceaun
  • Fier de călcat

Stanciu Neculai

  • Mașină de tors lâna
  • Putinei
  • Ciubăr
  • Oloaie (pentru lapte)

Timofti Elena

  • Rogojină
  • Cuvertură
  • Velință
  • Scaun curbat

Vornicu Maricica

  • Carpete lână
  • Carpete de albită

Șerban Margareta

  • Furcă de tors
  • Rășchitor
  • Tindeche
  • Suveică

Crăciun Maricica

  • Vătale
  • Ițe
  • Suluri (față, spate)
  • Iepe (călcătoare)

Damian Constanda

  • Leghicer
  • Candrene

Andrei Mărioara

  • Leghicer în poduri simple
  • Leghicer în poduri cu modele
  • Căuș pentru faină