Ansamblul folcloric “Razeșii Pogonești”

Scurtă descriere

Caracterizat într-un cuvânt, Grupul Folcloric “Răzeșii” din Pogonești înseamnă pasiune – pentru satul natal – pentru cantecele moștenite din străbuni – pentru portul popular – pentru tradiții – pentru profesionalism – pentru viitor.

Grupul folcloric a fost înființat în anii ’80 de învățătorul Dumitru Andrei. Este nucleul pe care s-a creat organizația, rămânând componenta sa cea mai dinamică. Membrii grupului sunt, au fost,  săteni de toate varstele – de la 15 la 75 de ani , cu ocupații la fel de diverse – dascăli de la școală, elevi,  muncitori, agricultori și angajați din administrația locală. Costumele populare purtate de aceștia sunt la fel de originale ca și melodiile – cusute de mame, bunici sau străbunici și păstrate cu grija zeci de ani în lăzile de zestre. Repertoriul acestuia a inclus, la început, în principal colinde de Crăciun – originale, autentice, culese din zonă. În timp, acesta s-a diversificat cu melodii populare culese de pe întreaga Vale a Tutovei, având însă și un repertoriu național reprezentativ.

Grupul a participat la festivaluri folclorice din toată țara și a primit numeroase premii . A avut apariții televizate (la TVR 1, TV Favorit și televiziuni locale), iar melodiile lui au fost difuzate de diverse posturi de radio, în principal regionale – radio Iași, dar și pe Radio România Actualități, în emisiunea domnului Grigore Leșe.

În 2002 Grupul folcloric «Răzeșii» a înregistrat un album cu colinde la casa de discuri Electrecord, București, intitulat „N-am venit să cerem, ci-am venit să dăm“. El conține colinde tradiționale autentice, cântate în cele trei sate ale comunei de Crăciun, de cei mici, dar și de cei mari. Ascultat în preajma  Crăciunului, albumul îti aduce aproape mireasma copilăriei, bucuria nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, sentimentul eternității comunității noastre și  legătura noastră cu înaintașii.

În toamna anului 2010 a înregistrat un CD cu cantece populare de pe Valea Tutovei, vatra folclorică a Pogoneștilor.

Link albumul de colinde „N-am venit să cerem, ci-am venit să dăm“

https://asculta.electrecord.com/app-front/#/artist/16

Grupul folcloric „Răzeșii” valorifică repertoriul unor colinde foarte vechi, creștine si precreștine, aflate în prag de dispariție. Astfel, comuna Pogonești a rămas printre ultimele localitate din județul Vaslui unde s-au conservat, până astăzi vechile colinde de ceată bărbătească, obicei tradițional inclus în lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO în 2013 (alături de 13 localităţi reprezentative pentru practicarea colindatului de ceată bărbătească: comuna Almaşu Mare (jud. Alba), comuna Beriu (jud. Hunedoara), comuna Bixad (jud. Satu Mare), comuna Boişoara (jud. Vâlcea), comuna Gura Râului (jud. Sibiu), comuna Lipniţa (jud. Constanţa), comuna Măguri-Răcătău (jud. Cluj), comuna Monor (jud. Bistriţa-Năsăud), comuna Şicula (jud. Arad), comuna Tufeşti (jud. Brăila), comuna Unirea (jud. Călăraşi), comuna Vâlcele (jud. Covasna), oraşul Făget (jud. Timiş). România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO şi cu ritualul căluşului, inclus din 2008, cu doina, inclusă în 2009, ceramica de Horezu, inclusă din 2012, dansul fecioresc din Ardeal inclus în 2015 şi meşteşugul ţeserii covoarelor de perete inclus în 2016.

Acest tip de colinde era răspândit în sudul Moldovei (până pe valea Nistrului de Jos) și în estul Munteniei. De pildă, la Berezeni, în seara de Anul Nou, în vechime se colinda în grupuri de câtre șase bărbați, cântându-se în trei „scări” sau tonalități, interpretând câte doi bărbaţi, pe fiecare scară, modalitate muzicală arhaică preluată doar parţial de către cei tineri.

Repertoriul cuprinde colinde de gazdă, de băiat, de fată ș.a. Pentru băieţi, colindul preferat este cel de cerb (animal reprezentat și pe scoarțele țărănești care împodobeau pereții casei), un motiv foarte răspândit la români, întâlnit în Transilvania, în Muntenia, dar și în Moldova, precum la Pogoneşti și Berezeni. Sensul vânării cerbului îl reprezintă proba iniţiatică a flăcăului înaintea căsătoriei. Am putea regăsi rostul originar al colindei cerbului, pentru băiat, şi al ciutei, pentru fată, în rugăciunea magică prin care se invoca reuşita vănătorii. Animalul vânat constituie jertfa necesară întemeierii noii familii. Practic, casa este construită din organele cerbului: pielea pentru acoperiş, coarnele pentru stâlpii de la poartă, copitele pentru păhărelele etc. Înfruptarea tuturor din carnea animalului la ospăţul nunţii este, prin excelenţă, un act magic, reminiscenţă a unei lumi dispărute cu origini îndepărtate, cea a vânătorilor, integrată în lumea mai nouă, sedentară.

Uneori, voinicul merge pe urma unei căprioare. „Pe-o margine de lac./ Leroilea,/ Multe ciute paştiu/ Dar una nu paştiu,/ Leroilea”. Îndată, „Voinicu’ Ionu’/ ’n goană le-au luatu/ Leroilea/ Şi tot le-au gonit, Leroilea”. Ciutele sunt gonite, dar nu sunt prinse nici la Lacu Roşu, şi nici la „pod de osu’ n-au fostu”; „Şi tot le-au gonit./ Leroilea,/ Pân’ la munţi cărunţiu/ Munţi cărunţiu n-au fostu”. Tot într-o zi de joi, vânătorul „Stârni ciuta făr’ de coarne/ Şi-o goni şi-o tot goni/ Pân’ la malul Prutului./ Şi acolo când ajunse/ Dete ciutei una-n cap./ Dă pielea la tăbăcari,/ Ca să facă cofe mari/ Pentru boierii cei mari/ Copitele la cupari/ Ca să facă păhărele/ Să bea boerii cu ele./ Dă carnea la bucătari,/ Şi sângele la ogari”.

Mărul cu florile lui dalbe reprezintă un laitmotiv al colindelor româneşti, implicit al celor de la Pogonești. Un măr sau doi, un măr şi un păr, uneori doi brazi, au răsărit tocmai dinaintea curţii aflată în Centrul Lumii, unde cei doi copaci se regăsesc în postura de Arbori ai Lumii, întruchipare simbolică a stăpânilor curţii şi ai casei, Dumnealui şi Dumneai, care şed tocmai pe un pat aflat la tulpina arborilor, întruchipând familia ca centru al existenței umane.

De-a lungul anilor Grupul folcloric «Răzeșii» a prezentat spectacole în diferite localități din țară – comuna Crucea, județul Suceava, comuna Repedea, județul Maramures, comuna Sălciua, județul Alba,  comuna Polovragi, județul Gorj, orasul Bălan, județul Harghita, orasul Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, comuna Eșelnița, judetul Mehedinți, comuna Mahmudia,  județul Tulcea, cu sprijin financiar obtinut prin  Programul judeţean pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes general  finanțat de Consiliul Județean Vaslui . De asemenea  în colaborare cu Casa de ajutor reciproc a pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad începand cu anul 2012 a participat la mai multe spectacole și activități culturale  la sediul Casei de ajutor reciproc a pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad, la Casa de cultura Barlad , la Teatrul de stat ,,Victor Ion Popa”, la Centrul medico-social Băcesti precum și în orașele Regin și Deda, judetul Mureș.

În cei 35 de ani de existentă Grupul folcloric «Răzeșii» a prezentat zeci de spectacole, evenimente, la nivel local – cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, Ziua femeii, Ziua satului, de Ziua armatei, de Ziua națională a României, Ziua Erolior sau șezători de Dragobete, unele dintre aceste evenimente fiind organizate în parteneriat cu Primăria și Consiliul local al Comunei Pogonești, Școala gimnazială “Dimitrie Negruțiu” Pogonești, Parohia ,,Sfântul Nicolaie” Pogonești, Ansamblul folcloric “Micii Răzeși” sau Casa de ajutor reciproc a pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad. Am fost alături, de cate ori am fost invitați, de comunitățile județului Vaslui, în cadrul evenimentelor organizate la nivel județean sau local –  sarbători ale localităților, evenimente județene sau internaționale.

 „Răzeșii” au promovat tradițiile folclorice de pe Valea Tutovei și în străinătate. În decembrie 2000, grupul folcloric a fost invitat la Strassbourg, pentru a participa la manifestările dedicate Crăciunului si Anului Nou în metropola europeană și în comunele dimprejur. Această activitate a fost componentă a proiectului „Colindând în Europa” inițiat de  Direcția pentru cultură și culte a județului Vaslui sub îndrumarea domnului Miluță Moga.  În toamna anului  2005, grupul a călătorit în Spania, în regiunea Calpe, pentru a-i încânta cu cântecul românesc pe locuitorii zonei și în anul 2013 au mers în Suedia și Danemarca unde au sărbatorit împreună cu membrii diasporei românești din această zonă Ziua Natională a României în cadrul unor proiecte susținute prin Programul judeţean pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes general  cofinanțate de Consiliul Județean Vaslui. De asemenea grupul a participat la evenimente culturale în Republica Moldova în anii 2018 si 2019 –  Festivalul cântecului și dansului păstoresc ,,Pi-un picior de plai”, Soroca și Centenar Fest-Vatra Chișinău cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale si al Casei de ajutor reciproc a pensionarilor “Elena Cuza” Bârlad. Aceste turnee au însemnat totodata prilejul de a cunoaște alte culturi, de a vizita locuri minunate, de a vedea cum se gospodăresc alte comunități, de a lega prietenii. Membrii grupului au trăit clipe de neuitat – cântatul de colinde, aproape de miezul nopții, lângă bradul de Crăciun și ieslea Domnului din fața Primăriei Vienei; colindatul în sala mare a Consiliului Europei, dar și în biserici catolice și protestante; plimbarea prin Piața San Marco din Veneția cu steagul României desfășurat,  unde s-a încins și o mare hora românească;  memorabilele evenimente alături de românii din Spania, Suedia sau Danemarca organizate de familiile Ionel Moisă, Ersilia și Simona Constantin, gazdele și promotorii noștri de neprețuit; și întâlnirile ce au mișcat sufletele, în parcări anonime, la ore târzii din noapte, cu frații, surorile, prietenii, neamurile noastre împrăștiate prin lume. Istorii de povestit nepoților despre noi și călătoriile, căutarile noastre, atât de către cei ce trăim în țară cât și de către cei care sunt acum geografic sunt mai departe de noi.

 

Galerie foto

Galerie video